Cu toții avem super puteri

Cel mai tragic an al incendiilor în Europa, lăsase în Portugalia sute de familii fără adăpost. Ajung într-o dimineață cu niște alimente la unul dintre centrele de recoltare de ajutoare pentru sinistrați. Acțiunea era organizată în școală, de un cuplu de părinți care urma să transporte a doua zi donațiile spre zona calamitată. Cei doi nu au rețele sociale virtuale ( da, mai există specia aceasta) așa că ceruseră prietenilor să publice apelul, în numele lor, pe facebook.

În acel moment, lipsa rețelelor sociale virtuale părea un atu. Așa ai timp să faci acțiuni voluntare. Problema e că, în lipsa rețelelor sociale, nu ai cum să estimezi reacția publicului. Centrul se deschisese de o jumătate de oră și nu mai aveai unde pune un ac. Și donațiile continuau să vină.

Mă ofer să ajut puțin. Am un ” talent” ciudat, dacă se poate numi așa. Reușesc să fac ordine în orice haos material. Nu o spun ca pe o laudă, ci ca să se înțeleagă că ciudățeniile noastre pot avea uneori implicații utile. Organizatorii făcuseră apel pentru lucruri concrete: alimente, îmbrăcăminte și încălțăminte de iarnă, pături, produse de igienă, scutece, mâncare pentru bebeluși și animale de companie. Sosiseră în plus haine și pantofi pentru toate anotimpurile, jucării, rechizite, mobile, veselă, seturi de oale de bucătărie, haine de pat, perdele, fețe de masă, ornamente… Toate acele lucruri care în cazuri de dezastre ne amintesc că lucrurile cele mai importante din viața noastră, de fapt nu sunt acele lucruri și nici măcar nu sunt lucruri.

Începem să deschidem sacii și să sortăm conținutul. O parte din donații, lucrurile de extremă urgență, vor pleca mâine spre zona calamitată, restul le încărcăm în mașini ca să fie duse la parohii, care le vor distribui ulterior. Și donațiile continuă să vină. Când ne oprim puțin, ne dăm seama că trecuseră 5 ore. Una dintre voluntare merge să mănânce ceva. Eu și organizatoarea acțiunii ne așezăm pe o bancă. Facem prezentările. O cheamă Camila. Eu trebuie să plec. Ea rămâne. Trebuie să termine sortarea până mâine dimineață la ora 6 când pornește caravana. Nu știu cum reușește. Probabil e magică.

În pauze, elevii își făcuseră drum printre cărările dintre sacii cu donații. Se împiedică de ei, dar nu protestează. Ne ajută să îi repoziționăm. Par fericiți. Poate și pentru mica lor contribuție, poate și pentru că își dau seama că dacă ar ajunge în aceeași situație, oamenii precum Camila și toți acei donatorii ar fi alături de ei.

Personalul școlii ajută de asemenea. E o școală catolică și are în spate câteva secole de experiență în organizarea învățământului și a acțiunilor umanitare. Sistemul se dovedește ireproșabil.

Câțiva saci sortați se nimeresc sub un panou cu sloganul: ” Nu te teme! Schimbă lumea!” Îmi dau seama că toți voluntarii pe care i-am cunoscut până acum au o caracteristică comună. Sunt hiperactivi. Chiar așa, de ce medicăm hiperactivii? De ce nu îi lăsăm să schimbe lumea? Energie pentru așa ceva, cu siguranță, ar avea!

Mă uit în spate la volumul de saci sortați și aliniați. Mâine dimineață o să trebuiască să mă ducă cu ambulanța la ortoped să îmi pună oasele la loc! A doua zi, însă mă trezesc mai odihnită decât după o vacanță pe o insulă tropicală.  N-am fost niciodată într-una, dar senzația trebuie să fie asemănătoare, sau poate chiar mai minunată. Poate mă molipsisem de magia Camilei. Sau poate că și ciudățenia mea cu ordinea în haos se dovedise o super putere, odată pusă în slujba altora, la fel ca și hiperactivitatea voluntarilor.

Am început acest blog cu promisiunea că Jurnalul de voluntar va fi singura parte scrisă la persoana întâi. Nu am cum altfel să redau emoția acestor trăiri. Și am mai început acest blog cu un obiectiv modest, știind că, într-o eră a extremelor virale, nu mulți vor citi astfel de articole, sau până la capăt. Dar dacă chiar și un singur cititor a ajuns astăzi până aici, mă bucur că acela ești tu! Care e super puterea ta?

Sursă foto incendiu: http://expresso.sapo.pt/sociedade/2017-09-05-Incendios-florestais-2017-o-pior-ano-da-ultima-decada

Reclame

Comentarii

Un comentariu la „Cu toții avem super puteri”
  1. Karina Muresanu Vlad spune:

    A republicat asta pe http://www.mamemigrante.com.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s